Practicarea scufundarilor la altitudine este un domeniu mai putin explorat, dar nu mai putin interesant. Daca va atrage ideea de a va scufunda intr-un lac sau rau de munte in cautarea unor forme de viata subacvatice rareori intalnite, atunci ar trebui sa incercati scufundarile la altitudine.
Fiind un sport care depinde de diferite aspecte ale presiunii si de invatare a modului in care acest lucru afecteaza la rāndul sau organismul, scafandrii trebuie sa fie constienti de faptul ca se confrunta doua conditii fiziologice specifice: hipoxia si hipotermia. Deoarece prevenirea este mai buna decāt vindecarea, cu cat un scafandru este mai bine pregatit cu atat va fi mai placuta experienta.
Hipoxia
Regula de baza este ca la altitudine nivelul de oxigen este mult mai mic decāt la nivelul marii. Hipoxia inseamna ca organismul nu primeste suficient oxigen si de aceea apar anumite simptome. Exceptie fac organismele, formele de viata si oamenii care locuiesc la altitudini mari deoarece sunt adaptati, prin urmare, sunt mai putin sensibili. Este important sa fiti constienti de faptul ca drumul pana la locul de scufundare, caratul echipamentului duc la un consum mare de energie si de oxigen mai ales din cauza altitudinii. Hipoxia poate aparea brusc dupa scufundare.
Semnele:
Epuizare, oboseala
Stari de confuzie
Modificarea respiratiei
Lesin
Masuri preventive:
Nu va grabiti, luati lucrurile pas cu pas, asigurati-va ca aveti timp suficient pentru a va pregati echipamentul, daca este nevoie faceti mai multe drumuri pentru a evita sa carati greutati mari.
Daca in orice moment banuiti, simtiti vreun simptom, trebuie sa va odihniti pana cand respiratia revine complet la normal.
In cazul in care hipoxia apare in timp ce sunteti sub apa, inainte de a urca catre suprafata incercati sa va calmati, in scopul de a conserva energie cāt mai mult posibil.
Hipotermie
Expunerea la apa rece, pentru perioade care depasesc capacitatea organismului de a mentine temperatura critica de baza, va duce la hipotermie. In general, scufundarile la altitudine inseamna apa rece. Deoarece este o conditie care pune viata in pericol, cunoasterea semnelor si masurilor preventive este esentiala.
Semnele:
Senzatie de amorteala, frisoane si piele cu tenta albastruie
Treptat apare confuzia, dificultati de coordonare
Organismul devine din ce in ce mai slab, victima poate deveni inconstienta, si in ultima instanta poate muri daca nu primeste ingrijiri.
Masuri preventive:
Pentru scufundari repetate folositi un costum uscat - amintiti-va acest lucru nu extinde timpul petrecut sub apa, deoarece temperatura corpului fluctueaza oricum; folosirea unui costum uscat este cea mai buna masura preventiva.In afara de grosimea costumului, asigurati-va ca intre scufundari temperatura corbului este stabilizata
Aparitia frisoanlor este primul semnal de alarma. Acordati maxima importanta acestui simptom, incheiati imediat scufundarea si faceti ceea ce este nevoie pentru a va incalzi.
Echipamentul adecvat include manometru si computer pentru a monitoriza altitudinea, adancimea. Anumite instrumente pot indica adāncimea reala mai mare sau mai mica din cauza presiunii atmosferice. Asigurati-va ca sunteti suficient de informat si utilizati instrumente corespunzatoare pentru o citire cat mai exacta a adancimii; de exempluexista mai multe metode: digital, tub Bourdon (pentru adancimi superficiale) si manometre capilare (pentru adancimi mai mari).
Flotabilitatea la altitudine, in apa dulce, difera fata de apa sarata, cereti sfatul instructorului/ghidului pentru lestarea corecta si o adaptare mai usoara. Acest lucru implica de obicei adaugarea a 2 kg la rezervor ca urmare a consumului de aer.
